CAPITOLUL  I

DISPOZIŢII  GENERALE

 

 

Art.1. Organizarea, funcţionarea si conducerea instituţiei se face  conform REGULAMENTULUI  DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A  UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT  PREUNIVERSITAR aprobata cu nr. 5079/2016.

 

 

CAPITOLUL  II

EVALUAREA

 

Secţiunea 1

Evaluarea rezultatelor elevilor

 

Art.2. Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează în mod ritmic, pe parcursul semestrelor sau în vacanţele şcolare, conform prevederilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Art.3. Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmăreşte:

a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învăţare;

b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;

c) stimularea elevilor cu ritm lent de învăţare sau cu alte dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor;

d) stimularea pregătirii elevilor capabili de performanţă.

Art.4. Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârsta şi de particularităţile psiho-pedagogice ale elevilor şi de specificul fiecărei discipline. Acestea pot fi:

a) lucrări scrise;

b) activităţi practice;

c) referate şi proiecte;

d) interviuri;

e) portofolii;

f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ori de inspectoratul şcolar.

Art.5. (1) În învăţământul preuniversitar, evaluările se concretizează, de regulă, prin note de la 10 la 1.

(2) În clasele din învăţământul primar, aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau prin alte forme de apreciere, respectând reglementările Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

(3) Notele/calificativele acordate se comunică, în mod obligatoriu, elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev, de către profesorul/învăţătorul care le acordă şi se comentează cu părinţii.

(4) Numărul de note acordate fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la teză, trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de note/calificative este de două.

(5) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin o notă/ un calificativ în plus faţă de numărul de note/calificative prevăzut la alin. (4) al prezentului articol, ultima notă/ultimul calificativ fiind acordat, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului.

(6) Disciplinele la care se susţin teze se stabilesc de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În învăţământul postliceal, la unele specializări, tezele pot fi înlocuite cu elaborarea unor microproiecte.

7. Tezele se susţin începând cu a doua jumătate a semestrului.

(8) Notele la teze, cu o pondere de 25% din media semestrială, se analizează cu elevii într-o oră şcolară special destinată şi se trec în catalog cu cel puţin două săptămâni înaintea încheierii semestrului.

(9) Tezele se păstrează în şcoală până la sfârşitul anului şcolar şi pot fi consultate de părinţii elevilor, în prezenţa profesorului care predă disciplina de studiu respectivă şi care a acordat nota.

 

 

Secţiunea a 2-a

Încheierea situaţiei şcolare

 

Art.6. (1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, învăţătorii şi profesorii au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor care nu intră sub incidenţa art. 64 din prezentul regulament.

(2) La sfârşitul fiecărui semestru, învăţătorul/dirigintele consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.

Art.7. (1) La fiecare disciplină de studiu, media semestrială se consideră legal constituită dacă este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.

(2) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la teză, medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.

(3) La disciplinele de studiu, la care nu se susţine teză, media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodică la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(4) La disciplinele de studiu, la care se susţine teză, media semestrială se calculează astfel: ,,media semestrială=(3M+T)/4”, unde ,,M” reprezintă media la evaluarea periodică, iar ,,T” reprezintă nota obţinută la teză. Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg; la o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeşte. La disciplina de învăţământ educaţie fizică şi sport, media anuală/calificativul se poate încheia şi cu media/calificativul de pe un singur semestru, dacă elevul a fost scutit medical pe celălalt semestru. 

            (6) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute pe parcursul desfăşurării modulului, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. Încheierea mediei unui modul care se finalizează pe parcursul anului se face, în mod obligatoriu, în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată media anuală a modulului. Media unui modul este similară cu media anuală a unei discipline, neîncheindu-se medie semestrială.

            (7)    Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele.

            (8) La clasele I-a IV-a se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu.

            (9) Pentru clasele menţionate la alin. (8), calificativul semestrial la fiecare disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic optează pentru unul dintre cele două calificative.

          (10) Pentru clasele menţionate la alin. (8), calificativul anual la fiecare disciplină este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de către cadrul didactic în baza următoarelor criterii:

          a) progresul sau regresul  performanţei elevului;

          b) raportul efort-performanţă realizată;

          c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;

          d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de către cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui.

Art.8. Mediile/calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina respectivă, iar mediile/calificativele la purtare de către diriginţi/învăţători.

Art.9. (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă note şi nu li se încheie media la această disciplină, în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.

  (2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul   ” sau „scutit medical în anul şcolar   ”, specificându-se documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia.

               (3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, având însă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele lor de la aceste ore se consemnează în catalog şi generează efectele prevăzute de legislaţia în vigoare.

               (4) În timpul orei de educaţie fizică şi sport, elevilor scutiţi medical, pentru o firească integrare în colectiv, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului, distribuirea şi recuperarea de material didactic, montarea şi demontarea instalaţiilor sportive uşoare etc.

            Art.10. (1) Şcolarizarea elevilor-sportivi nominalizaţi pentru Centrele de pregătire olimpică se realizează în unităţi de învăţământ situate în apropierea acestor structuri sportive şi respectă dinamica selecţiei. Elevii sunt nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive. Situaţia şcolară, înregistrată în perioadele în care elevii se pregătesc la aceste centre, se transmite unităţilor de învăţământ de care aparţin aceştia. În cazul în care şcolarizarea se realizează la unităţi de învăţământ care nu pot asigura pregătirea elevilor la unele discipline de învăţământ, situaţia şcolară a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la şcolile de care elevii aparţin, după întoarcere, conform dispoziţiilor metodologice prevăzute în prezentul regulament.

(2) Elevii-sportivi nominalizaţi pentru Centrele olimpice de excelenţă se şcolarizează în unităţile de învăţământ în care este organizat învăţământ sportiv şi pe lângă care funcţionează, ca afiliate, aceste centre. Şcolarizarea elevilor respectă dinamica selecţiei şi se face ori de câte ori este nevoie.

Art.11. (1) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu cel puţin media anuală 5,00/calificativul suficient, iar la purtare media anuală 6,00/calificativul suficient.

(2) Pentru elevii liceelor pedagogice şi ai liceelor teologice, media anuală minimă de promovare la purtare este 7,00.

Art.12. Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:

a) au absentat, motivat sau nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un semestru la disciplinele respective. Consiliul clasei, cu acordul profesorului care predă disciplina respectivă, poate decide încheierea situaţiei şcolare a elevilor care absentează motivat, din cauza unor afecţiuni grave, menţionate ca atare în documente medicale, sau din alte cauze, pe care consiliul clasei le apreciază ca fiind justificate, cu condiţia ca, după revenirea la şcoală, aceştia să participe regulat la cursuri şi să poată fi evaluaţi. Deciziile luate în aceste cazuri se menţionează într-un proces-verbal, care rămâne la dosarul care conţine anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral;

b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ, în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, cantonamente şi pregătire specializată, interne şi internaţionale;

c) au beneficiat de bursă de studiu, în străinătate,  recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.

Art.13. (1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la revenirea la şcoală, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

          (2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea sau amânaţi anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline de studiu, în sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, se pot prezenta la sesiunea de corigenţe.

Art.14. (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5,00/calificativul „insuficient” la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult două discipline de studiu.

(2) În şcolile şi în liceele de artă, precum şi la clasele cu program sportiv, elevii care nu îndeplinesc  condiţiile de promovare la disciplina principală de specialitate sunt declaraţi inapţi pentru aceste profiluri şi îndrumaţi spre un alt profil; fac excepţie de la această prevedere elevii de la clasele terminale.

             (3) Pentru elevii corigenţi, se organizează, anual, o singură sesiune de examene, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

             (4) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:

- elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;

- elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare.

            (5) Pentru elevii declaraţi corigenţi la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate, se aprobă organizarea unei sesiuni de corigente, în ultima săptămână a lunii mai a anului şcolar, în conformitate cu reglementările legale in vigoare. Media fiecărui modul, obţinută în urma examenului de corigenţă, reprezintă media anuală a modulului.

Art.15. (1) Sunt declaraţi repetenţi:

a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00/calificativul „insuficient” la mai mult de două discipline de învăţământ;

b) elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică de 6,00/calificativul ”insuficient”, respectiv mai mică de 7,00, în cazul liceelor pedagogice şi teologice, indiferent de mediile obţinute la disciplinele de studiu;

c) elevii corigenţi care nu se prezintă la examen sau care nu promovează examenul la cel puţin o disciplină;

d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, la cel puţin o disciplină;

e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „repetent prin exmatriculare cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în alta”.

(2) În învăţământul primar, repetenţia apare numai după finalizarea ciclului de achiziţii fundamentale (clasa a II-a). Elevii care, la încheierea clasei I, se găsesc în situaţia de la aliniatul 1, vor rămâne în colectivele în care au învăţat în clasa I şi vor intra într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de învăţătorul clasei, împreună cu un specialist de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică,..

Art.16. (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ sau la alta, în limita efectivului de 30 de elevi/clasă. În situaţia în care formaţiunile de studiu sunt constituite la limita maximă prevăzută de lege şi şcolarizarea nu se poate realiza cu respectarea limitei de 30 de elevi la clasă, efectivul maxim poate fi depăşit cu 1 – 2 elevi/ clasă.

              (2) Pentru elevii din învăţământul liceal, profesional (şcoala de arte şi meserii şi anul de completare) şi din învăţământul postliceal, declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată, de regulă în limita efectivului de 30 de elevi la clasă. Excepţiile de la regulă se analizează şi se aprobă, în situaţii speciale, de către inspectoratele şcolare.

(3) În învăţământul de stat, în anul de completare şi, în ciclul superior al liceului, elevii se pot afla în situaţia de repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.

(4) Elevii din anul de completare şi din ciclul superior al liceului, care nu îndeplinesc condiţiile de la aliniatul (3), îşi pot continua studiile numai la învăţământul seral sau cu frecvenţă redusă, cu achitarea unei taxe, stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar Judeţean.

(5) Elevul care nu frecventează cursurile de zi ale unei clase din învăţământul obligatoriu, depăşind cu mai mult de doi ani vârsta clasei respective, se află în situaţia de abandon şcolar. Elevul aflat în situaţia de abandon şcolar poate fi înscris, la cerere, în forme de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă, pentru care se constituie formaţiuni aparte.

(6)Tinerii care au depăşit vârsta şcolară cu mai mult de 4 ani îşi pot completa educaţia de bază, prin parcurgerea unor programe de tip „A doua şansă”, conform metodologiei Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Art.17. (1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară, pot dobândi calitatea de elev în România, numai după echivalarea de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a studiilor urmate în străinătate şi după susţinerea examenelor de diferenţe, în perioada stabilită de directorul unităţii de învăţământ de stat sau particular.

 (2) Elevii din învăţământul obligatoriu, prevăzuţi la alin. (1), care nu au acte de studii, vor fi evaluaţi la o unitate de învăţământ nominalizată de inspectoratul şcolar, după care se stabileşte clasa în care pot fi înscrişi, potrivit rezultatelor evaluării şi vârstei.

 (3) Examenele de diferenţe şi clarificarea situaţiei şcolare au loc în cel mult 60 de zile de la data înapoierii în ţară. Până la promovarea examenelor de diferenţe, elevii menţionaţi la alin. (1) pot audia cursurile, fără a fi înscrişi în catalog.

(4) După promovarea tuturor examenelor de diferenţă, elevul este înscris în clasa pentru care a susţinut examenele.

(5) Dacă elevul nu promovează cel puţin două examene de diferenţă, acesta este evaluat pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează un singur examen de diferenţă, se acordă o singură reexaminare. În cazul în care nu promovează nici la reexaminare, elevul este evaluat pentru o clasă inferioară.

(6) Pentru copiii care nu cunosc limba română, înscrierea în învăţământul românesc se face conform reglementărilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

(7) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din România al copiilor lucrătorilor migranţi proveniţi din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cele ale alin. (2) din prezentul articol.

(8) Elevilor străini (cetăţeni străini de origine română, cetăţeni romani cu domiciliul în străinătate şi cetăţeni străini care nu sunt de origine română), li se aplica precizările MEdC privind şcolarizarea elevilor străini in învăţământul preuniversitar din România.

Art.18. (1) Elevilor înscrişi într-o unitate de învăţământ de stat sau particulară din România, care urmează să continue studiile în alte ţări, pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul.

(2) Încheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi, declaraţi amânaţi, se face, după revenirea în ţară, la disciplinele de învăţământ neechivalate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în conformitate cu prevederile art. 65 din prezentul regulament.

Art.19. (1) Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat sau particular validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase,  în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale şi anuale, iar secretarul consiliului o consemnează, în procesul-verbal, menţionându-se numele celor promovaţi, corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.

(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică, în scris, părinţilor/ tutorilor legali, de către diriginte/învăţător, în cel mult 10 zile de la încheierea fiecărui semestru/an şcolar.

            (3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/dirigintele comunică părinţilor/tutorilor legali, în scris, programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.

 (4) Situaţia şcolară anuală a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afişează la avizierul unităţii de învăţământ, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor.

(5) În alte situaţii decât cele prevăzute în prezentul regulament, nici un document şcolar nu poate fi făcut public fără acordul elevului/absolventului, dacă este major, sau al părintelui/tutorelui legal, cu respectarea art. 83 din Legea 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

 

Secţiunea a 3-a

Examenele organizate de unitaţile de învăţământ

 

Art.20. (1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:

            a) examen de corigenţă, pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi;

            b) examen de încheiere a situaţiei şcolare, pentru elevii declaraţi amânaţi pe semestrul al doilea sau anual;

            c) examen de diferenţe, pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene.

            (2) Se interzice organizarea unor examinări, în vederea înscrierii elevilor în clasa I, respectiv a V-a,. Organizarea unor forme de testare este acceptabilă în următoarele situaţii particulare:

a) pentru formarea unor clase cu studiul intensiv de limbi străine. În acest caz, testările vor viza verificarea nivelului de stăpânire a limbii străine;

b) pentru unităţi de învăţământ care au în structura lor clase gimnaziale, dar nu şi clase primare, iar numărul candidaţilor care solicită înscrierea în clasa a V-a depăşeşte numărul de locuri;

c) pentru unităţi de învăţământ care au în structura lor atât clase gimnaziale, cât şi clase primare, dar numărul de locuri alocate clasei a V-a este mai mic decât numărul absolvenţilor clasei a IV-a.

Art.21. (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte perioadele de desfăşurare a examenelor de corigenţă.

          (2) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte perioada de desfăşurare a examenelor, pentru elevii declaraţi amânaţi pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfăşoară înaintea examenelor de corigenţă.

          (3) Desfăşurarea examenelor de diferenţă, în urma transferării de la o unitate de învăţământ la alta, are loc, de regulă, în vacanţele şcolare.

          (4) Perioadele pentru celelalte examene de diferenţă sunt precizate în art.69 din prezentul regulament.

Art.22. (1) La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta, nu se acordă reexaminare.

          (2) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminare. Aceasta se acordă de către director, în cazuri justificate, o singură dată, după consultarea învăţătorului sau a profesorului şi la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă. Reexaminarea se desfăşoară în termen de 2 zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor noului an şcolar. Comisia de reexaminare se numeşte de către director.

        (3) Beneficiază de reexaminare şi elevii migranţi care se află într-o situaţie identică cu cea prevăzută la art. 69 alin. (6) din prezentul regulament.

Art.23. (1) Toate examenele se desfăşoară după aceeaşi metodologie.

             (2) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată de elevi în anul şcolar, conform programei şcolare a clasei sau grupei respective.

(3) Pentru elevii amânaţi pe un semestru, examinarea se face numai din materia acelui semestru.

(4) Pentru elevii care susţin examene de diferenţe, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.

(5) Disciplinele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun al specializării clasei şi care nu au fost studiate de candidat. Se dă examen, separat, pentru fiecare an de studiu.

             (6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia şcolii.

(7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă. La disciplinele opţionale în curs de desfăşurare, părintele/tutorele legal al elevului care nu a împlinit 18 ani îşi asumă responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului. În foaia matricolă, se trec mediile obţinute la opţionalele studiate la unitatea de învăţământ de la care se transferă.

Art.24. (1) Pentru desfăşurarea examenelor, există trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice. La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe, proba scrisă şi proba orală.

          (2) Pentru disciplinele de studiu la care, datorită profilului sau/şi specializării, este necesară şi proba practică, modalităţile de susţinere a acesteia şi cea de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul unităţii de învăţământ, împreună cu membrii catedrei de specialitate.

          (3) Proba practică se susţine la disciplinele care au, preponderent, astfel de activităţi.

          (4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie internă, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Fiecare comisie are un preşedinte şi doi profesori examinatori.

Art.25. (1) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de către doi profesori/învăţători de aceeaşi specialitate sau de specialităţi înrudite.

(2) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre profesori/ învăţători este cel care a predat elevului disciplina de învăţământ în timpul anului şcolar. În absenţa temeinic motivată a acestuia, examinarea se face de către un alt profesor de specialitate/învăţător din şcoală, numit de directorul unităţii de învăţământ, sau de către un profesor/învăţător de la o altă unitate de învăţământ, numit de inspectorul şcolar general, la solicitarea întemeiată a directorului unităţii de învăţământ. Dacă directorul unităţii de învăţământ apreciază că între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, examinarea poate fi făcută de o comisie stabilita de director si avizata de inspectorul de specialitate.

Art.26. (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii de către elev a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, din care elevul tratează o singură variantă, la alegere.

          (2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog profesor-elev, pe bază de bilete de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina respectivă. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba de cel mult două ori biletul de examen. Fiecare schimbare atrage scăderea notei acordate de către fiecare examinator, cu câte un punct.

(3) Fiecare profesor examinator acordă elevului cate o notă la fiecare probă susţinută de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, acordată de profesorul/ învăţătorul examinator; fracţiunile de 50 sutimi se rotunjesc în favoarea elevului.

          (4) Media obţinută de către elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, nerotunjită, a notelor finale acordate de cei doi examinatori. Între notele finale, acordate de cei doi examinatori, nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei.

          (5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative, se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral, fiecare examinator acordă calificativul său, global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord între cei doi examinatori. În cazul unei neconcordanţe, preşedintele are drept de decizie, pentru stabilirea calificativului final al elevului la acest examen.

Art.27. (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen, dacă obţine cel puţin media 5,00/calificativul suficient.

(2) Sunt declaraţi promovaţi anual, elevii care obţin la fiecare disciplină la care susţin examenul de corigenţă cel puţin media 5,00/calificativul suficient.

(3) La examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi anual şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată un an şcolar complet, media obţinută constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale.

(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.

Art.28. Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult cinci zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de director, dar nu mai târziu de începutul noului an şcolar. În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.

Art.29. (1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către profesorii/ învăţătorii examinatori şi se trec în catalogul clasei de către secretariatul şcolii, în termen de maximum cinci zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către examinatori, iar în registrul matricol şi, în catalogul clasei, de către secretarul şcolii.

 (3) În catalogul de examen, se consemnează notele/calificativele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare profesor examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.

(4) Preşedintele comisiei predă secretarului unităţii de învăţământ toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică etc. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului şcolar.

(5) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al consiliului profesoral de la începutul anului şcolar.

Art.30. (1) După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei, de corigenţă sau de reexaminare, învăţătorul/dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.

          (2) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ, timp de un an.

 

 

 

CAPITOLUL III

ELEVII

 

Secţiunea 1

Dobândirea calităţii de elev

 

Art.31. Orice persoană, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă, care este înscrisă în unitatea de învăţământ şi participă la activităţile organizate de aceasta, are calitatea de elev.

Art.32. (1) În învăţământul primar (clasele I-a IV-a) şi în ciclul gimnazial al învăţământului secundar inferior (clasele a V-a – a VIII-a), calitatea de elev se dobândeşte în urma solicitării scrise adresate de părinţi sau tutori legali către unitatea de învăţământ de stat sau particular. Părintele sau tutorele legal are dreptul de a alege forma de învăţământ şi felul educaţiei copilului minor.

(2) În ciclul inferior al liceului şi în şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a – a X-a), în învăţământul secundar superior (ciclul superior al liceului), în anul de completare şi în învăţământul postliceal, înscrierea elevilor se face, pe baza regulamentului de admitere sau a criteriilor generale elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în limita numărului de locuri din planul de şcolarizare. Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primi doi ani de la absolvirea ciclului inferior al liceului/ anului de completare, dacă la data începerii anului şcolar elevul nu a depăşit vârsta de 18 ani.

(3) Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor de studiu, dacă nu există prevederi specifice de admitere în anul respectiv.

(4) Elevii repetenţi, retraşi sau exmatriculaţi cu drept de reînscriere, din învăţământul de zi, se pot reînmatricula, la cerere, la acelaşi nivel, ciclu de învăţământ şi, după caz, rută de profesionalizare, la  învăţământul de zi, în următorii doi ani consecutivi, redobândind calitatea de elev. Înscrierea acestora la alte forme de învăţământ, se poate face şi după mai mult de doi ani. Elevii de la celelalte forme de învăţământ, repetenţi, retraşi sau exmatriculaţi cu drept de reînscriere, se pot reînmatricula, la cerere, la orice formă de învăţământ, cu excepţia celui de zi. Reînmatricularea acestora se poate face şi după mai mult de doi ani şcolari.

 

Secţiunea a 2-a

Exercitarea calităţii de elev

 

Art.33. (1) Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la toate activităţile existente în programul fiecărei unităţi de învăţământ.

(2) Evidenţa prezenţei elevilor se face la fiecare oră de curs de către învăţător/profesor, care consemnează, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.

(3) Elevii din învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă redusă sau la distanţă, sunt obligaţi să se prezinte la fiecare sesiune de examene organizată de unitatea de învăţământ.

Art.34. (1) Absenţele datorate îmbolnăvirii elevilor, bolilor contagioase din familie sau altor cazuri de forţă majoră, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate.

(2) Motivarea absenţelor se efectuează pe baza următoarelor acte:

a) adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar sau de medicul de familie şi avizată de medicul şcolar (dacă există);

b) adeverinţă sau certificat medical eliberat de unitatea sanitară, în cazul în care elevul a fost internat în spital, avizat(ă) de medicul şcolar (dacă există);

c) cererea scrisă a părintelui/tutorelui legal al elevului, adresată directorului unităţii de învăţământ şi aprobată de acesta, în urma consultării cu dirigintele/învăţătorul clasei.

(3) Motivarea absenţelor se face de către învăţător sau diriginte, în ziua prezentării actelor justificative.

(4) În cazul elevilor minori, părintele/tutorele legal are obligaţia de a prezenta, personal, dirigintelui actele justificative pentru absenţele copilului lor.

(5) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor vor fi prezentate în termen de maxim 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi vor fi păstrate de către învăţător/diriginte pe tot parcursul anului şcolar.

(6) Toate adeverinţele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.

(7) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. 5 din prezentul articol atrage, de regulă, declararea absenţelor ca nemotivate.

             (8) La cererea scrisă a unităţilor de învăţământ în care este organizat învăţământ sportiv, a structurilor naţionale sportive, directorul poate aproba motivarea absenţelor elevilor care participă la cantonamente şi la competiţii de nivel local, naţional şi internaţional, cu condiţia recuperării materiei, în vederea încheierii situaţiei şcolare.

Art.35. Elevii din învăţământul obligatoriu cu handicap fizic, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiţi parţial sau total de frecvenţă, beneficiind de îndrumarea unităţii de învăţământ. Scutirea se acordă, la cerere, de director, pe baza actelor medicale doveditoare şi a recomandării exprese a compartimentului de igienă şcolară din cadrul direcţiei de sănătate publică a judeţului/municipiului Bucureşti.

Art.36. Elevii şi elevele aflaţi în situaţii speciale (căsătorie, naşterea unui copil, persoane existente în îngrijirea elevului, detenţie etc.) vor fi sprijiniţi să finalizeze ciclul de învăţământ.

 

 

Secţiunea a 3-a

Drepturile elevilor

 

Art.37. (1) Elevii din învăţământul de stat şi particular se bucură de toate drepturile constituţionale. Elevii din învăţământul de stat şi particular acreditat se bucură de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de elev.

(2) Nici o activitate organizată în unitatea de învăţământ nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.

            (3) Elevul sau, după caz, reprezentantul său legal, are dreptul de a contesta modalităţile şi rezultatele evaluării. Contestaţia se adresează cadrului didactic respectiv, care are obligaţia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare şi rezultatele acesteia. În situaţia în care argumentele nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/reprezentantul său legal se pot adresa directorului unităţii şcolare, care, pentru soluţionarea contestaţiei, va desemna profesori de specialitate, care nu predau la clasa respectivă.

            Art.38. (1) Elevii din învăţământul de stat beneficiază de învăţământ gratuit.

2) Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin material şi financiar pentru studii, acordate de bănci, în condiţiile legii. Statul îi sprijină material, cu precădere pe elevii care obţin performanţe, rezultate foarte bune la învăţătură sau la activităţi artistice şi sportive, precum şi pe cei cu situaţie materială precară.

(3) Elevii pot beneficia de suport financiar şi din sursele extrabugetare ale unităţilor de învăţământ de stat.

Art.39. (1) Conducerile unităţilor de învăţământ sunt obligate să pună, gratuit, la dispoziţia elevilor, bazele materiale şi bazele sportive pentru pregătirea organizată a acestora.

(2) Elevii pot fi cazaţi în internate şi pot servi masa la cantinele şcolare, în condiţiile stabilite prin regulamente de organizare şi funcţionare a unităţilor respective.

(3) Copiii personalului didactic de predare şi de instruire practică beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate.

Art.40. În timpul şcolarizării, elevii beneficiază de asistenţă psihopedagogică şi medicală gratuită. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preţuri reduse, la spectacole, muzee, manifestări cultural-sportive şi la transportul în comun, pe baza carnetului de elev, vizat la zi.

Art.41. Elevii din învăţământul de stat şi particular au dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească premii şi recompense, pentru rezultate deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare, precum şi pentru atitudine civică exemplară.

Art.42. Elevii din învăţământul obligatoriu primesc gratuit manuale şcolare. Beneficiază de aceeaşi gratuitate şi elevii din învăţământul secundar superior ai căror părinţi au un venit lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decât salariul minim brut pe economie.                   

Art.43. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile şi formele de învăţământ, în condiţiile prevăzute de Legea învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.44. Elevii au dreptul să opteze, conform legii, pentru tipul şi forma de învăţământ pe care le vor urma şi să aleagă parcursul şcolar corespunzător intereselor, pregătirii şi competenţelor lor. Pentru elevii minori, acest drept se exercită de către părinţii/ tutorii legali ai copiilor.

Art.45. (1) În fiecare unitate de învăţământ de stat şi particular, se constituie consiliul elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasă.

         (2) Consiliul elevilor funcţionează în baza unui regulament propriu, avizat de conducerea  unităţii de învăţământ şi care este anexă a regulamentului intern.

         (3) Consiliul elevilor îşi desemnează reprezentanţii, elevi din clasele a IX-a – a XII-a/ a XIII-a sau din învăţământul postliceal, pentru a participa la şedinţele  Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.

Art.46. Elevii au dreptul să participe la activităţile extraşcolare organizate de unitatea de învăţământ, precum şi la cele care se desfăşoară în palatele şi în cluburile elevilor, în bazele sportive şi de agrement, în taberele şi în unităţile conexe inspectoratelor şcolare, în cluburile şi în asociaţiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare ale acestora.

Art.47. (1) Elevilor din învăţământul preuniversitar de stat şi particular le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi în asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se  organizează şi funcţionează pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unităţii de învăţământ.

(2) Exercitarea dreptului la reuniune, conform art.15 alin. (2) din Convenţia cu privire la drepturile copilului, nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege şi care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranţei naţionale, al ordinii publice, pentru a proteja sănătatea şi moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora.

(3) Dreptul la reuniune se exercită în afara orarului zilnic, iar activităţile pot fi susţinute în unitatea de învăţământ, la cererea grupului de iniţiativă, numai cu aprobarea directorului. Aprobarea pentru desfăşurarea acestor acţiuni va fi condiţionată de acordarea de garanţii scrise, oficiale privind asigurarea, de către organizatori, a securităţii persoanelor şi a bunurilor.

 (4) În cazul în care conţinutul activităţilor care se desfăşoară în unitatea de învăţământ de stat şi particular contravine principiilor susmenţionate, directorul unităţii de învăţământ poate suspenda sau interzice desfăşurarea acestor activităţi.

Art.48. (1) În unităţile de învăţământ de stat şi particular, conform legii, libertatea elevilor de a redacta şi difuza reviste/ publicaţii şcolare proprii, este garantată.

(2) În cazul în care aceste reviste/ publicaţii conţin elemente care afectează siguranţa naţională, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sau prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioară al unităţii de învăţământ, directorul va suspenda editarea şi difuzarea acestora.

Art.49. Elevii din învăţământul de stat şi particular, cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale, pot promova 2 ani într-un an şcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

 

Secţiunea a 4-a

Îndatoririle elevilor

 

Art.50. Elevii din învăţământul de stat şi particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare.

Art.51. (1) Elevii trebuie să aibă o comportare civilizată şi o ţinută decentă, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei.

(2) Elevii trebuie să cunoască şi să respecte:

a) legile statului;

b) prezentul regulament şi regulamentul intern;

c) regulile de circulaţie şi cele cu privire la apărarea sănătăţii;

d) normele de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi de stingere a incendiilor;

e) normele de protecţie civilă;

f) normele de protecţie a mediului.

Art.52. Este interzis elevilor:

          a) să distrugă documente şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole etc.;

          b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ;

          c) să aducă şi să difuzeze, în unitatea de învăţământ, materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;

          d) să organizeze şi să participe la acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau care afectează frecvenţa la cursuri a elevilor;

          e) să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;

          f) să deţină şi să consume, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara acestuia, droguri, băuturi alcoolice şi ţigări şi să participe la jocuri de noroc;

          g) să introducă, în perimetrul unităţii de învăţământ, orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum  muniţie, petarde, pocnitori etc., care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a colectivului de elevi şi a personalului unităţii de învăţământ;

          h) să posede şi să difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;

          i) să utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor;

          j) să lanseze anunţuri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităţii de învăţământ;   

         k) să aibă ţinută, comportamente şi atitudini ostentative şi provocatoare;

          l) să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ.

Art.53. Elevii au obligaţia să poarte asupra lor carnetul de elev, să-l prezinte profesorilor/învăţătorilor pentru consemnarea notelor, precum şi părinţilor, pentru informare în legătură cu situaţia şcolară.

Art.54. Elevii din învăţământul preuniversitar de stat trebuie să utilizeze cu grijă manualele şcolare primite gratuit şi să le restituie în stare bună,  la sfârşitul anului şcolar.

 

Secţiunea a 5-a

Recompensarea elevilor

 

Art.55. Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară şi se disting prin comportare exemplară pot primi următoarele recompense:

a) evidenţiere în faţa colegilor clasei;

b) evidenţiere, de către director, în faţa colegilor de şcoală sau în faţa consiliului profesoral;

c) comunicare verbală sau scrisă adresată părinţilor, cu menţiunea faptelor deosebite pentru care elevul este evidenţiat;

d) burse de merit, de studiu sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenţi economici sau de sponsori;

e) premii, diplome, medalii;

f) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din  ţară şi din străinătate;

g) premiul de onoare al unităţii de învăţământ.

Art.56. (1) Acordarea premiilor elevilor la sfârşitul anului şcolar se face la nivelul unităţii de învăţământ, la propunerea dirigintelui, a consiliului clasei, a directorului şcolii.

(2) Se pot acorda premii elevilor care:

               a) au obţinut primele trei medii generale pe clasă, dar nu mai mici de 9.00; pentru următoarele trei medii se pot acorda menţiuni;

                b) s-au distins la una sau mai multe discipline de studiu;

      c) au obţinut performanţe la concursuri, festivaluri, expoziţii şi la alte activităţi extraşcolare desfăşurate la nivel local, judeţean, naţional sau internaţional;

      d) s-au remarcat prin fapte de înaltă ţinută morală şi civică;

      e) au avut, la nivelul clasei, cea mai bună frecvenţă pe parcursul anului şcolar.

    (3) Se pot acorda premii şi pentru alte situaţii prevăzute de regulamentul intern al unităţii de învăţământ.

Art.57. Unitatea de învăţământ şi alţi factori pot stimula activităţile de performanţă ale elevilor la nivel local, naţional şi internaţional, prin alocarea unor premii, burse, din partea consiliului reprezentativ al părinţilor, a agenţilor economici, a fundaţiilor ştiinţifice şi culturale, a comunităţii locale etc.

 

Secţiunea a 6-a

Sancţiunile aplicate elevilor

 

Art.58. (1) Elevii care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora..

(2) Sancţiunile care se pot aplica elevilor sunt următoarele :

a) observaţia individuală;

b) mustrare în faţa clasei şi/ sau în faţa consiliului clasei/ consiliului  profesoral;

c) mustrare scrisă;

d) retragerea temporară sau definitivă a bursei;

e) eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile;

f) mutarea disciplinară la o clasă paralelă, din aceeaşi şcoală;

g) mutarea disciplinară la o altă unitate de învăţământ, cu acceptul conducerii unităţii primitoare;

h) preavizul de exmatriculare;

i) exmatricularea.

(3) Toate sancţiunile aplicate elevilor sunt comunicate, în scris, părinţilor/reprezentantului legal.

Art.59.  (1) Observaţia individuală constă în dojenirea elevului.

(2) Sancţiunea se aplică de diriginte/învăţător sau director.

             (3) Sancţiunea nu atrage şi alte măsuri disciplinare.

Art.60. (1) Mustrarea în faţa clasei şi/sau în faţa consiliului clasei/consiliului profesoral constă în dojenirea elevului şi sfătuirea acestuia să se poarte în aşa fel încât să dea dovadă de îndreptare, atrăgându-i-se totodată atenţia că, dacă nu îşi schimbă comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severă. 

(2) Sancţiunea se aplică de către diriginte/ învăţător sau director.

(3) Sancţiunea este  însoţită de scăderea notei la purtare.

Art.61. (1) Mustrarea scrisă constă în dojenirea elevului, în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului, de către diriginte/învăţător şi director şi înmânarea documentului părinţilor/tutorilor legali, personal, sub semnătură.

(2) Sancţiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul documentului.

(3) Sancţiunea se consemnează în raportul consiliului clasei prezentat consiliului profesoral la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar.

(4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

Art.62. (1) Retragerea temporară sau definitivă a bursei se aplică de director, la propunerea consiliului clasei sau a directorului.

(2) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

Art.63. (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile constă în înlocuirea activităţii obişnuite a elevului, pentru  perioada aplicării sancţiunii, cu un alt tip de activitate, desfăşurată, de regulă, în cadrul unităţii de învăţământ, în conformitate cu prevederile regulamentului intern şi  stabilită, de  către director, la propunerea consiliului clasei.

(2) Dacă elevul refuză să participe la aceste activităţi,  absenţele sunt considerate nemotivate şi se consemnează în catalogul clasei.

            (3)Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei, precizându-se numărul şi data documentului, în raportul consiliului clasei la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar.

          (4) Această sancţiune nu se aplică elevilor din clasele I- a IV-a.

          (5) Sancţiunea  este însoţită de scăderea notei la purtare.

          Art.64. (1) Mutarea disciplinară la o clasă paralelă se aplică prin înmânarea, în scris, a sancţiunii, de către diriginte/învăţător şi director părintelui/tutorelui legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, sub semnătură.

          (2) Sancţiunea se consemnează în registrul de evidenţă a elevilor, în catalogul clasei şi în registrul matricol.

          (3) Sancţiunea se consemnează în raportul consiliului clasei, la sfârşitul semestrului sau al anului şcolar.

          (4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

            Art. 65. (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeşte, în scris, de diriginte şi director, pentru elevii care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină/modul, cumulate pe un an şcolar şi se înmânează părintelui/tutorelui legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, sub semnătură.

          (2) Sancţiunea se aplică elevilor din sistemul de învăţământ liceal, postliceal şi profesional, cu excepţia elevilor din învăţământul obligatoriu.

          (3) Sancţiunea se consemnează în registrul de evidenţă a elevilor şi în catalogul clasei şi se menţionează în raportul consiliului clasei la sfârşit de semestru sau de an şcolar.

          (4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare.

Art.66. (1) Exmatricularea constă în eliminarea, până la sfârşitul anului şcolar, a elevului din unitatea de învăţământ în care acesta a fost înscris,.

(2) Exmatricularea poate fi:

a) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu;

b) exmatriculare fără drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ;

c) exmatriculare din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere, pentru o perioadă de timp.

Art. 67. (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu, se aplică elevilor din învăţământul secundar superior, din anul de completare si din învăţământul postliceal, pentru abateri grave, prevăzute de prezentul regulament sau apreciate ca atare de către consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.

          (2) Sancţiunea se aplică şi pentru un număr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puţin 30% din totalul orelor la o singură disciplină de studiu/modul, cumulate pe un an şcolar.

          (3) Sancţiunea se aprobă, în consiliul profesoral la propunerea dirigintelui, prin consultarea directorului. Dacă motivul sancţionării îl reprezintă absenţele nejustificate, aprobarea este condiţionată de emiterea, în prealabil, a preavizului de exmatriculare.

          (4) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.

          (5) Sancţiunea se comunică părintelui/tutorelui legal şi elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnătură, de către dirigintele clasei.

          (6) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare sub 6,00.

Art.68. (1) Exmatricularea fără drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ se aplică elevilor din învăţământul secundar superior şi din anul de completare, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către consiliul profesoral.

          (2) Aplicarea sancţiunii se aprobă de către consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei sau a directorului.

          (3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.

          (4) Sancţiunea se comunică părintelui/tutorelui legal şi elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnătură, de către dirigintele clasei.

          (5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare sub 6,00.

Art.69. (1) Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere pentru o perioadă de timp, se aplică elevilor din învăţământul secundar superior, din anul de completare şi din învăţământul postliceal pentru abateri deosebit de grave.

          (2) Aplicarea sancţiunii şi stabilirea duratei se fac de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea motivată a consiliului profesoral.

          (3) Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă al elevilor şi în registrul matricol.

         (4) Sancţiunea se comunică, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării,  în scris, sub semnătură, părintelui/tutorelui legal şi elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

         (5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare sub 6,00.

Art.70. (1) Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancţiune menţionată la articolele 120-123 dă dovadă de un comportament ireproşabil pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de şcoală până la încheierea semestrului/anului şcolar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată sancţiunii, se poate anula.

(2) Anularea este decisă de cel care a aplicat sancţiunea.

Art.71. Pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar, la fiecare 10 absenţe nejustificate, pe semestru, din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.

Art.72. (1) Elevii vinovaţi de deteriorarea bunurilor unităţii de învăţământ plătesc toate lucrările necesare reparaţiilor sau suportă toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate.

          (2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii  clase.

          (3) În cazul distrugerii/ deteriorării  manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual deteriorat, iar în caz de imposibilitate, achită contravaloarea acestuia.

          (4) Pentru faptele prevăzute la alin. (1) şi (3), elevii pot fi sancţionaţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 119-129 din  prezentul regulament.

Art.73. (1) Contestaţiile împotriva sancţiunilor prevăzute la art. 119-128 se adresează, în scris, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în termen de 5 zile de la aplicarea sancţiunii.

(2) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de  zile de la depunerea acesteia la secretariatul unităţii de învăţământ. 

3. Hotărârea consiliului de administraţie este definitivă.

Art. 74. Sancţiunea prevăzută la art. 129 este definitivă şi poate fi contestată, în conformitate cu dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

Secţiunea a 7-a

Transferul elevilor

 

Art.75. Elevii au dreptul să se transfere de la o unitate la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesionala la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului intern al unităţii de învăţământ de la şi la care se face transferul. Aprobările pentru transfer se dau de către consiliile de administraţie ale celor două unităţi de învăţământ.

Art.76. (1) Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul. În situaţii medicale deosebite, elevii de clasa a IX-a pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene/ a municipiului  Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie menţionate anterior.

(2) Elevii din clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regulă, la clasele la care media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul profesoral.

Art.77. În învăţământul primar (clasele I-a IV-a) şi în ciclul gimnazial al învăţământului secundar inferior (clasele a V-a – a VIII-a), elevii se pot transfera, după cum urmează:

             a) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă;

b) de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă.

Art.78. În învăţământul profesional (şcoală de arte şi meserii şi anul de completare) elevii se pot transfera, după cum urmează:

a) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă;

b) de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă.

În cazul schimbării domeniului de pregătire/calificării profesionale, se susţin examene de diferenţă.

Art.79. Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare, sau invers, la cererea acestora.

Art.80. În învăţământul postliceal, elevii se pot transfera de la o calificare profesională la alta, în cadrul aceluiaşi profil, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă. În cazul schimbării calificării profesionale, se susţin examene de diferenţă.

Art.81. (1)Elevii din învăţământul liceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ, astfel:

          a) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, cu aceeaşi specializare/calificare profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă;

          b) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, de la o calificare profesională la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, după promovarea examenelor de diferenţă;

          c) de la un liceu la altul, respectând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, în baza criteriilor prevăzute în prezentul regulament şi în regulamentul intern al liceului la care se solicită transferul;

d) de la un liceu la altul, schimbând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, după promovarea examenelor de diferenţă, în baza criteriilor prevăzute în regulamentul intern al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul;

(2) Elevii din învăţământul liceal se pot transfera la şcoala de arte şi meserii, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, după recuperarea practicii, în baza criteriilor prevăzute de regulamentul intern al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul.

Art.82. (1) Elevii de la şcoala de arte şi meserii, care au promovat testele naţionale, se pot transfera, după promovarea clasei a IX-a, în clasa a X-a de liceu, după promovarea examenelor de diferenţe, în limita efectivului de 30 elevi la clasă.

(2) Obiectele de studiu, precum şi materia din care se susţin examene de diferenţă, se stabilesc de conducerile liceelor, prin compararea curriculumului liceal cu cel al şcolii de arte şi meserii.

(3) La disciplinele care se află în planul-cadru al specializării liceale la care se solicită transferul, dar nu sunt prevăzute în planul-cadru al şcolii de arte şi meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferenţe se susţin din toată materia prevăzută în programele de liceu, la clasa a IX-a, la disciplinele respective.

(4) La disciplinele care se regăsesc atât în planul-cadru al specializării liceale la care se solicită transferul, cât şi în planul-cadru al şcolii de arte şi meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferenţe se susţin numai din materia necuprinsă în programele şcolare pentru şcoala de arte şi meserii.

Art.83. Elevii din învăţământul liceal, din şcoala de arte si meserii, din anul de completare şi din învăţământul  postliceal se pot transfera de la o formă de învăţământ la alta astfel:

          a) elevii de la învăţământul seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă, se pot transfera la forma de învăţământ de zi, cu susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţă, dacă au media anuală cel puţin 7,00, la fiecare obiect de studiu, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, şi potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul intern;

          b) elevii de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau la distanţă se pot transfera la învăţământul seral, în condiţiile precizate la lit. a);

          c) elevii de la cursurile de zi se pot transfera la forma de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă.

         Art.84. (1) Elevii din învăţământul preuniversitar particular autorizat se pot transfera la unităţi de învăţământ de stat, la sfârşitul anului şcolar, în condiţiile prezentului regulament.

          (2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul particular, cu acordul unităţii primitoare.

Art.85. Nepromovarea unuia dintre examenele de diferenţă anulează dreptul la transfer. Şcoala de la care elevul a solicitat transferul este obligată să-l reprimească.

Art.86. Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ se pot efectua numai în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară; regulamentul intern al unităţii de învăţământ poate prevedea şi condiţii speciale de transfer.

Art.87. Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează în următoarele perioade:

          a) de la învăţământul de zi la altă formă de învăţământ sau de la învăţământul seral la cel cu frecvenţă redusă sau la distanţă,  în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară;

          b) de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau la distanţă la cel seral sau de la alte forme de învăţământ la cel de zi, numai în perioada vacanţei de vară;

          c) elevii din clasa a XII-a, învăţământ de zi, se pot transfera în clasa a XIII-a, învăţământ seral, după absolvirea semestrului I al clasei a XII-a şi după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă. În această situaţie, pe diploma de absolvire şi în registrul matricol, se menţionează anul şcolar, semestrul I/ zi, clasa a XII-a şi semestrul II/ seral, clasa a XIII-a. Mediile anuale pe discipline se calculează din mediile celor două semestre.

Art.88. Transferul elevilor în timpul anului şcolar se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor art. 136 – 145, în următoarele situaţii:

          a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate;

          b) la recomandarea de transfer, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de Direcţia de Sănătate Publică;

          c) la / de la învăţământul de artă sau sportiv;

          d) de la liceu la şcoala de arte şi meserii;

          e) de la învăţământul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri.

Art.89. După aprobarea transferului, şcoala primitoare este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile. Şcoala de la care se transferă elevul este obligată să trimită, la şcoala primitoare, situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile. Elevul nu este înscris în catalog până la primirea situaţiei şcolare de către şcoala la care s-a transferat.

 

Secţiunea a 8-a

Încetarea calităţii de elev

 

Art.90. (1) Calitatea de elev încetează în următoarele situaţii:

          a) la absolvirea studiilor învăţământului obligatoriu, liceal, postliceal sau profesional;

          b) în cazul exmatriculării;

          c) în cazul abandonului şcolar;

          d) la cererea scrisă a elevului major sau a părintelui/tutorelui legal, caz în care elevii se consideră retraşi;

          e) în cazul în care elevul înscris/ admis la învăţământul secundar superior şi postliceal nu se prezintă la cursuri în termen de 20 de zile de la începerea lor fără să justifice absenţele.

(2) Art. 150 lit. b) şi d) nu se aplică în învăţământul obligatoriu.

 

 

CAPITOLUL IV

PĂRINŢII

 

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

 

Art.91. (1) Părinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a colabora cu unitatea de învăţământ, în vederea realizării obiectivelor educaţionale.

(2) Părinţii/tutorii legali au obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura  cu învăţătorul/dirigintele pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor.

(3) Părintele, tutorele legal instituit sau susţinătorul legal sunt obligaţi, conform legii, să asigure frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu.

 

 

 

Secţiunea a 2-a

Comitetul de părinţi al clasei

 

Art.92. (1) Comitetul de părinţi al clasei se alege în fiecare an în adunarea generală a părinţilor elevilor clasei, convocată de învăţător/ diriginte, care prezidează şedinţa.

          (2) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi al clasei are loc în primele 30 zile de la începerea cursurilor anului şcolar.

          (3) Comitetul de părinţi al clasei se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi membri;

          (4) Dirigintele/învăţătorul clasei convoacă adunarea generală a părinţilor la începutul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar. De asemenea, dirigintele/ învăţătorul sau preşedintele comitetului de părinţi al clasei pot convoca adunarea generală a părinţilor ori de câte ori este necesar.

          (5) Comitetul de părinţi al clasei reprezintă interesele părinţilor elevilor clasei în adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii, în consiliul reprezentativ al părinţilor, în consiliul profesoral şi în consiliul clasei.

Art.93. Comitetul de părinţi al clasei are următoarele atribuţii:

          a) ajută învăţătorii/diriginţii în activitatea de cuprindere în învăţământul obligatoriu a tuturor copiilor de vârstă şcolară şi de îmbunătăţire a frecvenţei acestora;

          b) sprijină unitatea de învăţământ şi dirigintele în activitatea de consiliere şi de orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;

          c) sprijină dirigintele/învăţătorul în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extraşcolare;

          d) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru elevii clasei;

          e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din şcoală.

          f) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi dirigintele/învăţătorul în întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei şi a unităţii de învăţământ.

Art.94. (1) Comitetul de părinţi al clasei ţine legătura cu unitatea de învăţământ, prin dirigintele/ învăţătorul clasei.

          (2) Comitetul de părinţi al clasei poate propune, în adunarea generală, dacă se consideră necesar, o sumă minimă prin care părinţii elevilor clasei să contribuie la întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei sau a unităţii de învăţământ.

          (3) Contribuţia prevăzută la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita , în nici un caz, exercitarea de către elevi a drepturilor prevăzute de prezentul regulament şi de prevederile legale în vigoare. Informarea celor implicaţi cu privire la conţinutul acestui articol este obligatorie.

          (4) Contribuţia prevăzută la alin. (2) se colectează şi se administrează numai de către comitetul de părinţi, fără implicarea cadrelor didactice.

          (5) Este interzisă implicarea elevilor în strângerea fondurilor.

          (6) Dirigintelui/învăţătorului îi este interzis să opereze cu aceste fonduri.

          (7) Fondurile băneşti ale comitetului de părinţi se cheltuiesc la iniţiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/ învăţătorului sau a directorului, însuşite de către comitet.

          (8) Sponsorizarea clasei sau a unităţii de învăţământ nu atrage după sine drepturi în plus pentru anumiţi elevi.

         (9) Se interzice iniţierea, de către şcoală sau de către părinţi, a oricărei discuţii cu elevii în vederea colectării şi administrării fondurilor comitetului de părinţi.

 

 

Secţiunea a 3-a

Consiliul reprezentativ al părinţilor

 

            Art. 95.  La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează Consiliul reprezentativ al părinţilor.

 Art.96. (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi ai fiecărei clase.

(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor prevăzut la alin. (1) îşi desemnează reprezentanţii săi în organismele de conducere ale şcolii.

            Art.97. (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor poate decide constituirea sa în asociaţie cu personalitate juridică, conform reglementărilor în vigoare.

            (2) Consiliul reprezentativ al părinţilor/ Asociaţia părinţilor se organizează şi funcţionează în conformitate cu propriul regulament de ordine interioară / statutul  asociaţiei.

 

Art.98. Consiliul reprezentativ al părinţilor /Asociaţia de părinţi are următoarele atribuţii:

1. susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
2. propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi încadrarea în muncă a absolvenţilor;
3. propune unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;
4. identifică surse de finanţare extrabugetară şi propune Consiliului de administraţie al unităţii, la nivelul căreia se constituie, modul de folosire a acestora;
5. sprijină parteneriatele educaţionale dintre unităţile de învăţământ şi instituţiile cu rol educativ în plan local;
6. susţine unităţile de învăţământ în derularea programelor de prevenire şi de combatere a abandonului şcolar;
7. se preocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice minorităţilor în plan local, de dezvoltare a multiculturalităţii şi a dialogului cultural;
8. susţine unitatea de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea festivităţilor anuale;
9. susţine conducerea unităţii şcolare în  organizarea şi în desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii, pe teme educaţionale;
10. conlucrează cu comisiile de ocrotirea a minorilor, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire;
11. sprijină conducerea unităţii de învăţământ în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale;
12. are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a activităţii elevilor, în internate şi în cantine.

Art.99. (1) Comitetele de părinţi ale claselor /Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi pot atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi străinătate, care vor fi utilizate pentru:

         a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului unităţii de învăţământ, a bazei materiale şi sportive;

          b) acordarea de premii şi de burse elevilor;

          c) sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;

          d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu situaţie materială precară;

          e) alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ sau care sunt aprobate de adunarea generală a părinţilor.

(2) Personalul didactic nu operează cu aceste fonduri.

(3) Fondurile colectate în condiţiile aliniatului (1) se cheltuiesc numai prin decizia organizaţiilor părinţilor, din proprie iniţiativă, sau în urma consultării consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.

Art. 100. (1) Colectarea şi administrarea sumelor destinate întreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale a unităţii de învăţământ, reprezentând o cotă-parte din contribuţia prevăzută la art. 48  se face numai de către consiliul reprezentativ al părinţilor.

             (2) Personalul didactic nu operează cu aceste fonduri.

             (3) Fondurile colectate de consiliul reprezentativ al părinţilor se cheltuiesc numai prin decizia acestuia, din propria iniţiativă sau în urma consultării consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ..

            (4) Adunarea generală a asociaţiei părinţilor din unitatea de învăţământ stabileşte suma de bani care poate să se afle permanent la dispoziţia consiliului reprezentativ al părinţilor şi care să fie folosită pentru situaţii urgente, la solicitarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ..

 

 

 

CAPITOLUL  V

PERSONALUL DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR

ŞI NEDIDACTIC

 

Art.101. Legea Învăţământului nr. 1/2011 privind Statutul Personalului Didactic, cu modificările şi completările ulterioare reglementează funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului didactic de predare şi de instruire practică şi ale personalului didactic auxiliar.

Art.102. (1) În sistemul naţional de învăţământ funcţionează personal didactic de predare şi de instruire practică, personal didactic auxiliar şi nedidactic cu calităţi morale, apt din punct de vedere medical, capabil să relaţioneze corespunzător cu elevii, părinţii şi colegii.

             (2) Personalul din învăţământ are obligaţia de a participa la programe de formare continuă, în conformitate cu specificul activităţii şi cu reglementările în vigoare, pentru fiecare categorie.

(3) Personalul din învăţământ trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care  le transmite elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.

(4) Personalul din învăţământ are obligaţia să sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, Direcţia de protecţie a copilului, în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a elevului/copilului.

(5) Personalul din învăţământ trebuie să dovedească respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii, părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.

(6) Personalului din învăţământ îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia.

(7) Personalului din învăţământ îi este interzisă aplicarea de pedepse corporale, precum şi agresarea verbală sau fizică a elevilor şi/sau a colegilor.

(8) Se interzice personalului didactic să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de  obţinerea oricărui tip de avantaje, de la elevi sau de la părinţii/ aparţinătorii/reprezentanţii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite, se sancţionează cu excluderea din învăţământ.

(9) Personalul didactic este obligat să prezinte, conform legii, rezultatele analizelor medicale solicitate, efectuate conform Legii nr. 1/2011/Titlul IV, privind Statutul Personalului Didactic, cu modificările şi completările ulterioare, Acordului comun, încheiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi cu Casa de Asigurări: avizul pentru examenul clinic, eliberat de către medicul de familie, examenul pulmonar, suportat de către Consiliul Local, examenul psihologic, realizat de către personalul de specialitate din Centrele de Asistenţă psihopedagogică din cadrul sistemului de învăţământ judeţean.

Art.103. Personalul didactic de predare şi de instruire practică din învăţământul preuniversitar are drepturile şi obligaţiile prevăzute în Legea nr. 1/2011/Titlul IV. privind Statutul Personalului Didactic, cu modificările şi completările ulterioare. La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin regulamentul de ordine interioară, se pot stabili drepturi şi obligaţii specifice, cu consultarea reprezentantului/ reprezentanţilor organizaţiei/ organizaţiilor sindicale din unitate.

Art.104. Compartimentul de secretariat este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

            (2) Secretariatul funcţionează pentru elevi, părinţi, personalul unităţii de învăţământ şi pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru aprobat de director.

(3) Secretariatul asigură permanenţa pe întreaga perioadă de desfăşurare a orelor de curs.

            (4) Secretarul aduce condica în cancelarie şi o ia la sfârşitul orelor. Secretarul descuie şi încuie fişetul, în care se păstrează cataloagele, la începutul/ terminarea orelor, după ce a verificat, împreună cu profesorul/ învăţătorul de serviciu, existenţa tuturor cataloagelor.

            (5) Secretarul completează fişele matricole, cataloagele de corigenţă şi se ocupă de arhivarea tuturor documentelor şcolare.

            (6) În perioada vacanţelor şcolare, cataloagele se păstrează la secretariat.

            (7) Procurarea, deţinerea şi folosirea sigiliilor se fac în conformitate cu reglementările stabilite prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării.

            (8) Procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii se fac în conformitate cu prevederile „Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul preuniversitar”, aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării.

            (9) Evidenţa, selecţionarea, păstrarea şi depunerea documentelor şcolare la Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor de păstrare stabilite prin Indicatorul termenelor de păstrare, aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării, se fac în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr.16 din 2 aprilie 1996.

            Art.105. (1) Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

            (2)  Serviciul de contabilitate al unităţii de învăţământ şi cel al centrului de execuţie bugetară, acolo unde este cazul, subordonat directorului-ordonator terţiar de credite, asigură şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de  învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

            (3) Contabilitatea îndeplineşte orice sarcini financiar-contabile încredinţate de director sau stipulate expres în acte normative.

           Art.106. (1) Serviciul de administraţie este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

            (2) Administratorul îşi desfăşoară activitatea sub conducerea directorului, răspunde de gestionarea şi de întreţinerea bazei materiale a unităţii de învăţământ, coordonează activitatea personalului administrativ de întreţinere şi curăţenie (mecanici, paznici, portari, magazineri, muncitori, gestionari, personalul de cantină, internat şi de aprovizionare).

            (3) Întregul inventar mobil şi imobil al unităţii de învăţământ se trece în registrul inventar al acesteia şi în evidenţele contabile. Schimbarea destinaţiei bunurilor ce aparţin unităţii de învăţământ se poate face numai cu îndeplinirea formelor legale.

            (4) Programul personalului de îngrijire se stabileşte de către administrator, potrivit nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă de director.

            (5) Administratorul stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În funcţie de nevoile unităţii de învăţământ, directorul poate schimba aceste sectoare.

            (6) Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât în cele necesare unităţii de învăţământ.

            Art.107. (1) Bibliotecarul este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

            (2) Bibliotecarul organizează activitatea bibliotecii, asigură funcţionarea acesteia şi este interesat de completarea raţională a fondului de publicaţii.

3. Activităţile de bază ale bibliotecarului sunt:

            a) îndrumă lectura şi studiul şi ajută la elaborarea lucrărilor elevilor, punând la dispoziţia acestora instrumente de informare, respectiv fişiere, cataloage, liste bibliografice etc., care să le înlesnească o orientare rapidă în colecţiile bibliotecii;

            b) sprijină informarea şi documentarea rapidă a personalului didactic;

            c) participă la toate cursurile specifice de formare continuă. 

               (4) Bibliotecarul organizează sau participă la organizarea de acţiuni specifice: lansare de carte, întâlniri literare, simpozioane, vitrine şi expoziţii de cărţi, standuri de noutăţi sau de colecţii de cărţi, prezentări de manuale opţionale etc.

            Art.108. (1) Laborantul, informaticianul, programatorul, tehnicianul, pedagogul şi profesorul documentarist sunt subordonaţi directorului unităţii de învăţământ.

               (2) Atribuţiile fiecărei funcţii de la alineatul (1) sunt menţionate în fişele de post aprobate de director.

 

 

 

CAPITOLUL VI.

Serviciul pe şcoala

 

 

Art.109.Se efectuează atât de profesori cât şi de elevi

Art.110.Profesorii efectuează serviciu în incinta şcolii şi în curte între orele 7,45-14.20 conform planificărilor semestriale şi anuale.

Art.111.Îndatoririle profesorului de serviciu :

- Rezolvă eventualele supliniri ale colegilor absenti.

- Menţine ordinea şi disciplina în timpul pauzelor.

- Verifică şi reglează soneria.

- Verifică WC-urile în timpul pauzelor.

- Face referat despre întâmplârile deosebite care se petrec în timpul serviciului.

- Verifică elevul de serviciu la poartă şi rezolvă suplinirea acestuia în caz de nevoie.

- Verifică catalogele la sfârşitul servciului.

Art.112. Scimbarea serviciului se face cu inştiinţarea şi acordul directorului.

Art. 113. Elevii fac serviciul la poartă intre orele 7,45-14,20; iar elevii internişti între orele 14,-22., conform planificărilor întocmite de directorul adjunct, respectiv de către pedagogi.

Art.114. Îndatoririle elevului de serviciu:

1. Se prezintă punctual la poarta

            2. Îndrumă străinii în incinta instituţiei

            3. Anunţă persoanele cautate.

Art. 115. Absentarea nemotivată a elevilor de serviciu se sancţionează cu mustrase scrisă.

 

CAPITOLUL VII.

Internatul şi cantina şcolii

 

Art. 116. Derepturile elevilor internisti :

-    pot folosi baza materială şi culturală

• pot servi masa în cantina şcolii (acest drept fiind obligatoriu pentru toţi elevii internişti)
• prin intermediul unor reprezentanţi pot să facă propuneri privind programul şi condiţiile din internat.
• Pot participa la întruniri, spectacole organizate pe nivel de şcoală sau clasă. Pâna la ora 22 permisul se dă de către pedagog la cererea dirigintelui, iar după ora 22 permisul se da numai de către director.

Art. 117. Obligaţiile elevilor intrenişti :

 -   respectarea programului de lucru

• participarea obligatorie la programul de învaţare
• să pastreze ordinea, curăţenia şi liniştea în dormitoare, în internat şi în cantină
• să nu producă pagube materiale
• să aib un comportament civilizat
• să ceară permis de la pedagog dacă nu poate participa la programul obligatoriu
• să respecte regulile igienico-sanitare
• să achite punctual taxa de internat şi contravaloarea cartelei
• să nu primească persoane străine în internat
• să se comporte civilizat în cantină
• să nu fumeze, să nu consume băuturi alcoolice sau droguri în internat
• să nu folosească aparate electrice făra acordul pedagogului
• să nu introducă în internat materiale toxice sau inflamabile
• să achite pagubele produse
• să nu fure

Art. 118. Sancţiunile aplicate :

1. Mustrare verbală
2. Suspendarea învoirilor şi interzicerea vizionării programelor de TV
3. Mustrare scrisă
4. Preaviz de exmatriculare din internat
5. Exmatricularea din internat pe un  an şcolar.
6. Exmatricularea definitivă din internat

Art. 119. Sancţiunile 1 şi 2 se aplică de pedagog, iar cele 3 şi 4 de către director

Art. 120. În cazul sancţiunii 3 se scade cu una nota de purtare, iar în cazul sancţiunii 4 cu două note.

Art. 121. Sancţiunile 5, 6 sunt propuse de către director şi aprobate de consiliul pedagogic. În aceste cazuri nota de purtare se scade cu 3 respectiv 4 note.

Art. 122. În cazul interniştilor proveniţi din altă şcoală, sancţiunile sunt aduse la cunoştinţa direcţiunii şcolii respective, iar aplicarea sancţiunilor se face de către director la propunerea pedagogului. Elevii exmatriculaţi vor părăsi în  max. 5 zile internatul.

 

 

Art. 123. Programul internatului

 

6,15                                        - deşteptare

6,15-6,30                               - pregatire pentru şcoală, aerisire

6,30-7,30                               - micul dejun

7,45-14,20                             - activitate la şcoală

13,15-15,15                           - masa de prânz

15,30-16,30                           - activitate liberă

16,30-18,45                           - învăţare cu o pauză de15 minute

19,00-21,15                           - masa de seară

20-21,30                                - învăţare

21,30-22                                - prezenţa

22                                            - stingerea luminii

• Regulamentul de organizare şi funcţionare detailată a internatului este parte integrantă a prezentului regulament.

 

Art. 124. PROGRAMUL CANTINEI

 

Masa de dimineaţa:             între orele 6³⁰-7³⁰

            Masa de prânz:                     între orele 13¹⁵-15¹⁵

            Masa de seară:                     între orele 19⁰⁰-21¹⁵

 

CAPITOLUL VIII.

 

TIMPUL DE EFECTUARE ŞI DURATA ORELOR

 

 

Ora	Timpul de efectuare	Durata pauzei (min.)
1.	745 – 835	10
2.	845 – 935	10
3.	945 – 1035	10
4.	1050 – 1140	15
5.	1145 – 1235	5
6.	1240 – 1330	5
7.	1335 – 1425

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                        Toţi profesorii care se află în clădire au obligaţia de a respecta Legea 15/2016  în cea ce priveşte fumatul, ce este strict interzis.

 

 

 

                                                DIRECTOR                                       DATA

                                                           

                                                Trinfa Pálma                                    11.09.2017

 

 

 

 

I.Bevezetés

1. Az iskola neve: Eötvös József  Szakközépiskola
2. Az iskola székhelye: Székelyudvarhely, Tompa László utca 12.
3. Az iskola tagozatai a 2022-2023-as tanévben:

•  líceumi: IX–XII. osztály
• IX.  osztály:  4
• X.   osztály:  3
• XI.  osztály:  2
• XII. osztály:  2
• szakmunkásképző: IX–XI. osztály
• IX. osztály:  3
• X.  osztály:  3
• XI. osztály:  4

 

4. Az iskolai év szerkezete: a szakminisztérium rendelkezései szerint
5. A tanuló felvétele az iskolába: IX. osztályokba a szakminisztérium rendelkezése alapján történik.

Megjegyzés: a többi osztályokba a titkárság automatikusan beírja a sikeresen végzett tanulókat.

6. Az osztálylétszámot valamint az átiratkozást az egyik osztályból a másikba vagy egyik iskolából a másikba a nevelésügyi minisztérium szabályai határozzák meg.
7. Az óratartás rendje a 2022-2023-as tanévben a következő:

 

 

 

Óra	Tanulási idő	Szünetek időtartama (perc)
1.	745 – 835	10
2.	845 – 935	10
3.	945 – 1035	10
4.	1050 – 1140	15
5.	1145 – 1235	5
6.	1240 – 1330	5
7.	1335 – 1425

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

II. Általános rendelkezések

1. Ezen működési szabályzat a líceumi és szakmunkásképző osztályok, valamint a tanszemélyzet szervezési és működési előírásait foglalja magába.

Figyelembe veszi Románia Alkotmányát, a 2011/1-es Tanügyi törvényt, a tanügyi dolgozók Statutumát, a szakminisztérium és más minisztériumok utasításait, az iskola hagyományait és a helyi elvárásokat, a 4183/04.07.2022-es, a Középiskolák Működési Szabályzatát tartalmazó rendeletet, a 4742/2016.08.10-es számú Diákok Statútumát.

2. Az iskola belső rendszabályzata az állami iskolák szervezési és működési szabályzata alapján készül. A szabályzat 2. cikkelye (4183/04.07.2022/Art.1/2.) előírja minden iskola számára a belső rendszabályzat létezését.
3. Ezen rendszabályzat tartalmazza a tanszemélyzet, a kisegítő személyzet, a diákok, a bentlakók feladatait, jogait és kötelességeit, valamint a bentlakás, az étkezde működési szabályzatát.
4. Az iskola vezetőtanácsának tanszemélyzetből kikerült tagjait az iskola munkaközössége választja meg évről évre titkos szavazással.
5. Az igazgató a vezetőtanácsot rendkívüli gyűlésekre hívhatja össze.
6. Az alkalmazottak feladatainak a részletes leírását a munkaköri leírások tartalmazzák.

 

3. A tanszemélyzet tevékenységének szabályzata

 

A tanszemélyzet felvétele az iskolába, valamint fizetéses besorolásuk a nevelésügyi minisztérium, a munkaügy és a pénzügyi törvényeknek megfelelően történik.

 

1. A pedagógus köteles:

 

1. A gyermek személyiségét, emberi méltóságát tiszteletben tartani.
2. A gyermekek életkorához és személyiségéhez igazodó eljárásokat megválasztani.
3. Minden egyes diákra, részrehajlás nélkül odadfigyelni, annak fejlődése érdekében.
4. Az iskola által közvetített nevelési elveket érvényesíteni, a gyermeki személyiség méltóságának egyidejű tiszteletben tartásával.
5. Partnereként fogadni növendékét (ne éljen vissza hatalmával).
6. Hinni minden gyermek fejleszthetőségében.
7. Állandóan képezni magát.
8. Megjelenni a tanári értekezleteken, ahol indítványozó és szavazati joga van.
9. Megjelenni az iskolai ünnepségeken.
10. Ha bármilyen kötelességének teljesítésében akadályozva van, azt tartozik azonnal jelenteni az igazgatóságon.
11. A munkaterveket idejében elkészíteni.
12. A tanórákra alaposan felkészülni és az óra keretében a naptári terv szerint megtervezett tananyaggal foglalkozni.
13. A tanórákat órarend szerint, pontosan megtartani, időtartamát hatékonyan kihasználni.
14. Az írásbeli dolgozatokat időben kijavítani és értékelni.
15. Indokolt, igazolt, előre nem tudható hiányzás esetén ezt időben bejelenteni, az igazgatótól elkérezni, a helyettesítésről gondoskodni, a helyettesítés módjáról az ügyeletes tanárt informálni.
16. Az előre nem tudható hiányzásokat minél hamarabb az iskola titkárságára vagy a szolgálatos tanárnak, végső esetben bármely kollegának (aki további intézkedéseket tesz) bejelenteni.
17. A vállalt helyettesítéseket a szabályozott keretek között ellátni.
18. Az osztálytermek, szaktermek működéseivel járó feladatokat elvégezni.
19. Az intézményi titkokat megőrizni.
20. A tanártársakkal szemben illendően, kollegiálisan viselkedni, beszélni.
21. Az iskolai dokumentumokat (jelenléti napló) időben aláírni, kitölteni.
22. A tanulóktól a szabályzatban előírt magatartási normák betartását megkövetelni.
23. A tanulókkal közösen hagyományos szabadidős programokat szervezni és felügyelni.
24. Kirándulás, táborozás esetén az iskola igazgatósága elé terjeszteni a kirándulók névsorát, a kirándulás időpontját és helyét.

 

2. Az osztályfőnök köteles:

 

1. Megszervezni az osztályközösséget.
2. Megszervezni a heti/napi tanulói szolgálatot az osztályában.
3. Követni a helyi tantervi órák megtartásának módját az osztályában: időpont, létszám, óralátogatás; szükség esetén intézkedik.
4. Időszakosan ellenőrizni a tanulók ellenőrzőit.
5. Félévenként szülői értekezletet tartani.
6. Megszervezni osztálya szülői bizottságát és javaslatot tenni az iskolai szülői bizottságban résztvevő szülő személyére vonatkozóan.
7. Szükség esetén rendkívüli szülői értekezletet hívni össze.
8. Minden olyan tevékenységet követni, amelyben osztálya feladatot kap vagy vállal.
9. Együttműködni a bentlakást felvigyázó személyzettel.
10. Gondját viselni osztálya termének.
11. Kitölteni az osztálynaplót és követni annak használatát.
12. Időben ellátni a tanulóit minden olyan információval, amelyeket a tanulói magatartásra vonatkozóan az iskola előír, valamint azokkal, amelyek szükségesek a tanulói tevékenység hatékony kifejtéséhez az iskola keretein belül (órarend, belső rendszabályzat, könyvtár és szaktermek használati lehetősége stb.)
13. Szükség esetén az osztályszintű bizottságot összehívni, kikérni a bizottság tagjainak véleményét a tanulók magaviseleti jegyeinek megállapításánál.
14. Időben informálni a szülőket a tanuló tanulmányi előmenetelével, magatartásával kapcsolatos problémákról.
15. Az osztálynevelői munkaterveket elkészíteni, osztálynevelői füzetet vezetni, a pszicho-pedagógiai megfigyeléseket beírni.
16. Az órákkal kapcsolatos esetleges rendellenességeket jelenteni az igazgatóságnak.
17. Szakszerűen együttműködni a szülőkkel, szakemberekkel a pályaválasztással kapcsolatosan.
18. A gyermek bántalmazásáról, ellátatlanságáról, gondozatlanságáról, testi, lelki, erkölcsi veszélyezettségéről szerzett információkat eljuttatni az intézmény vezetőségéhez vagy megfelelő szakemberekhez fordulni.
19. Érdeklődést mutatni a volt tanítványok életpályája iránt.

 

C. A tanári ügyelet teljesítésére beosztott tanár köteles:

 

1. Biztosítani szolgálati ideje alatt az iskola rendjét, fegyelmét.
2. Ellenőrizni, és szükség esetén megszervezni a hiányzó kollegák helyettesítését.
3. Ellenőrizni a bentlakás és az étkezde rendjét.
4. Észrevételeit az érdekeltek tudomására hozni.

 

D. Az iskola kisegítő személyzetének feladatai:

A kisegítő személyzet feladatait a munkaköri leírások részletesen tartalmazzák.

 

IV.A tanulók jogai és kötelezettségei

A.A tanulók mozgásainak szabályzói:

1. A tanuló más iskolából való átiratkozása csak az iskola és a család közötti megállapodás szülők általi elfogadása után lehetséges, betartva az érvényben levő, az iskolák működését szabályozó törvényes előírásokat.
2. Az átiratkozó tanulóknak azt az idegen nyelvet kell tanulniuk, amelyet az iskolavezetés az év kezdetekor az illető osztálynak előírt.

 

2. A tanulók jogai

 

1. A tanulók a törvény által biztosított összes jogokat élvezhetik; egyetlen iskolai tevékenység sem sértheti emberi méltóságukat vagy személyiségüket.
2. A tanulóknak joguk van az állami ingyenes oktatáshoz, beleértve az anyanyelvi oktatást is. Tanári felügyelettel használhatják az iskola anyagi alapjait (tantermek, műhelyek, könyvtár, laboratóriumok, tornaterem stb.), igénybe vehetik az iskola bentlakását és étkezdéjét, ösztöndíjat kaphatnak.
3. Részt vehetnek iskolai körökön, tantárgyversenyeken, az érettségi- és felvételi tárgyakból szervezett felkészítőkön.
4. Tanulóinknak joga van az iskolában felmerült bármely kérdéssel kapcsolatban szabadon véleményt nyilvánítani, az oktatás menetének zavarása nélkül.
5. Javaslataikkal, kéréseikkel, panaszaikkal az osztályfőnökhöz fordulhatnak, az ő tanácsára pedig az igazgatósághoz is.
6. A tanulóknak joga van megszervezni és működtetni az iskolai diáktanácsot, amelynek tagjai az osztályok megválasztott vezetői. A diáktanács egy saját rendszabályzat alapján működik.
7. Iskolánk tanulóinak joga van szabadon, az oktatási tevékenységen kívül ifjúsági-, sport-, művészi-, kulturális, tudományos szervezetekbe tömörülni, folyóiratot szerkeszteni. Az iskolában szervezett tanórán kívüli tevékenységek megszervezéséhez az igazgató beleegyezése szükséges.
8. A tanulók a tömegközlekedési eszközökön árkedvezményre jogosultak. Árkedvezmény illeti a tanulókat múzeumokban, kiállításokon, operában, moziban, színházi előadáson és sportrendezvényeken is.
9. A tanulók ingyenes orvosi és pszihopedagógiai ellátásra jogosultak.
10. A kötelező oktatásban levő diákok ingyenes tankönyveket kapnak.

 

C. A tanulók kötelességei

1. A tanulók kötelesek betartani az intézmény által megszavazott rendeleteket és előírásokat. (Diákok statútuma/III.fejezet/14-es artikulus/b.pont/4742/2016.08.10.-es számú Minisztériumi Rendelet)
2. A tanulók számára a tanrendben foglalt valamennyi elméleti és gyakorlati órán való részvétel kötelező. Azok a tanulók, akik a tanár bejövetelekor nincsenek az osztályban, hiányzóknak tekintendők.
3. Reggel 7.45-kor az iskola kapuja bezárul. Az iskola vezetősége értesíti azoknak a tanulóknak a szüleit, akik három alkalommal elkéstek. Ha ezek után sem mutatkozik javulás az illető tanuló esetében a pontosság terén, az a magaviseleti jegy levonását vonja maga után.
4. Betegség miatti hiányzást orvosi igazolással lehet igazolni. A diák/szülő/gyám azonnal köteles értesíteni az osztályfőnököt, amennyiben a diák betegség/egyéb objektív ok miatt nem megy iskolába. (Diákok statútuma/III.fejezet/14-es artikulus/r.pont/4742/2016.08.10.-es számú Minisztériumi Rendelet) Rendkívüli esetekben elfogadható szülői igazolás is évi 40 órára. A gyakorlati hiányzások bepótlása kötelező.
5. A testnevelés órán való részvétel (megfelelő lábbeliben/öltözékben) kötelező azon tanulók számára is, akiket az orvos felmentett a fizikai erőkifejtés alól, ellenkező esetben igazolatlan hiányzóknak tekintendők.
6. A tornateremben zajló órákon, különböző sportkörökön és egyéb tevékenységeken, csak megfelelő lábbeliben és öltözetben lehet részt venni.
7. A tanulók viselkedjenek tiszteletteljesen a tanárokkal, mesterekkel és az iskolai személyzettel szemben iskolában és iskolán kívül is. Kötelező a tanulótársakkal szemben is az illendő, kollegiális viselkedés, beszéd. Tilos a harcias, provokáló viselkedés.
8. Tilos a tanári szoba előtti várakozás, csoportosulás.
9. Kötelező az ápolt ruházat és hajviselet az iskolában. Ruhában és hajviseletben is kerülendők a szélsőségek.
10. Szigorúan tilos a dohányzás, szeszes italok és kábítószer fogyasztása, valamint szerencsejátékokban való részvétel az iskolában/iskolához tartozó területeken.
11. Tilos az iskola, valamint az intézményhez tartozó területekre, épületekbe bevinni és használni bárminemű fegyvert, lőszert, petárdát.
12. A tanulók (nappali és esti/második esély programba járók) nem használhatják az iskola főbejáratát, csak a két hátsó bejáratot.
13.  A tanítási program ideje alatt, csak rendkívüli estekben, a tanár által kitöltött és aláírt “kilépő” felmutatásával lehet az iskola területét elhagyni.
14. Tilos idegen személyek behívása, behozatala az iskolába.
15. Tilos a mobiltelefonok használata a tanórák, vizsgák és versenyek ideje alatt (kivétel: az órát tartó tanár tanulási célból ezt engedélyezi/kéri vagy sürgősségi esetben). A mobiltelefonokat szünet végén az arra kijelölt zsebes tartóba kell tenni, óra végén lehet onnan elvenni. A szabály be nem tartása esetén az elvett mobiltelefont csak szülő veheti át az iskola vezetőségén. Ha a szülő nem jön érte, a diák tanév végén kaphatja vissza. (Diákok statútuma/III.fejezet/15-ös artikulus/g.pont/4742/2016.08.10.-es számú Minisztériumi Rendelet)
16. Tilos a politikai célzatú tevékenység, vagy olyan médiatartalom (szerkesztett kép, film) terjesztése, mely vallási érzületet sért, vagy amely obszcén tartalmú. (Diákok statútuma/III.fejezet/15-ös artikulus/f.pont/4742/2016.08.10.-es számú Minisztériumi Rendelet)
17.  Mindenkinek tilos filmet, fotót készíteni vagy azt szerkeszteni az érintettekkel való előzetes egyeztetés nélkül. Az iskolai didaktikai és kisegítőszemélyzet, valamint a diákok személyes jogait sértő filmek, képek, szerkesztett filmek, szerkesztett képek készítése vagy ezek megosztása, tovább küldése súlyos magaviseleti jegylevonással jár.
18. Tilos olyan tiltakozó megmozdulások szervezése, amelyek megzavarják a tanítás menetét, a tanulók tanórákon való részvételét.
19. Tilos az iskola javainak, dokumentumainak (naplók, ellenőrző könyvek, anyakönyvi kivonatok) rongálása.
20. A tanulók kötelesek magukkal hordani az ellenőrzőt, (amely a kapunál a belépőt helyettesíti), és odaadni a tanárnak szóbeli és írásbeli ismeretellenőrzés után a kapott jegy beírása végett, illetve bemutatni a szülőknek az iskolai eredmények tudomásulvétele céljából.
21. A tanulók kötelessége tisztán tartani, őrizni és óvni minden iskolai berendezést és a kapott tankönyveket.

 

D. Jutalmazások

1. A kiváló tanulmányi eredményt elért és példás magaviselettel kitűnt tanulók a következő jutalomban részesülhetnek:

          a/ Dicséret az osztályközösség előtt;

          b/ Dicséret az iskola tanulói és tanári kara előtt;

          c/ Szóbeli vagy írásbeli dicséret a szülők előtt;

          d/ Rendkívüli kirándulás, táborozás;

          e/ Tanulmányi ösztöndíj, vagy más anyagi támogatás;

           f/ Oklevél, kitüntetés;

          g/ Az iskola díszoklevele.

 

E. Büntetések

1. Az iskolai szabályzatot megszegő tanulókkal szemben az elkövetett tettek súlyosságától függően a következő büntetéseket alkalmazzuk:

          a)  Egyéni megrovás

          b)  Írásbeli megrovás

          c)  Ösztöndíj időleges vagy végleges megvonása

          d)  Fegyelmi áthelyezés iskolán belül, egy más osztályba

          e)  Az ösztöndíj végleges megvonása

          f) 20 igazolatlan óra után a szülőt írásbeli figyelmeztetéssel értesíti az osztályfőnök  

 

2.   Bizonyos büntetések magaviseleti jegy (jegyek) levonásával is járhatnak (a kihágás súlyosságától függően, ROFUIP 57/1-4., 108/2).

3. Az igazolatlan hiányzásokért a tanulónak büntetés jár. Minden 20 igazolatlan hiányzás egy magaviseleti jegy levonását vonja maga után (234/22.03.2023-as Rendelet)
4. Az iskolának gondatlanságból vagy szándékosan okozott anyagi kárt is fegyelmi kihágásnak tekintjük és az elkövetőket (konkrét tettes hiányában az érintett közösséget) minden esetben a kár megtérítésére kötelezzük.
5. Az iskola területén cigarettázók és szeszes italt fogyasztók büntetésben részesülnek, ugyanakkor ez a magaviseleti jegy levonását is maga után vonja.

 

F. A tanulói jogviszony megszűnése

1. A kötelező iskolai tanulmányok elvégzése után.
2. Az iskolából való kimaradása, elhagyása esetén.
3. A nagykorú diák kérése alapján.
4. Abban az esetben, ha a líceumi oktatás felső tagozatában a diák 20 napon belül nem jelenik meg, és hiányzását sem tudja igazolni.
5. A 2-es és a 4-es alpontok eseteit nem vonatkoztatják a kötelező oktatásban részesülő diákokra.

 

V.      A bentlakás belső rendszabályzata

A.A bentlakás meghatározása

1. A lány- és fiúbentlakás szerves részét képezi az Eötvös József Mezőgazdasági Szakközépiskola igazgatósága által irányított oktatási intézménynek.
2. A lány- és fiúbentlakás a Tompa László utca 32. szám alatt található, amelyben a diákok elhelyezése 6-8 férőhelyes hálószobákban történik, megfelelő tanulási feltételek biztosítása mellett.
3. A bentlakás felügyeletét a nevelők, valamint az iskola igazgatósága által megbízott felügyelő tanárok végzik.
4. A bentlakásba felvett tanuló csak személyi szükségletre szolgáló felszerelést hoz, egyebet az iskola biztosít (ágy, szekrény, hideg-melegvíz, fűtés, világítás, tanulási feltételek, televízió, internet).

 

B.Felvétel a bentlakásba

1. A bentlakásba elhelyezést kaphat iskolánk minden tanulója, különös tekintettel a távoli helységekből érkezők, akik tiszteletben tartják a belső rendszabályzat előírásait.
2. A bentlakásba való felvétel írásbeli kérés alapján történik, amit az iskola igazgatósága hagy jóvá.
3. Mindazok, akik felvételt nyertek a bentlakásba a következő „Beiratkozási nyilatkozatot” kell aláírniuk:

 

Alulírott………………………………………… ………. osztályos tanuló az iskola bentlakásában való beiratkozásom pillanatában, szüleim (gyám, hivatásos nevelőszülőm) tudtával (amit aláírásukkal megerősítenek) kijelentem, hogy ismerem a bentlakás belső rendszabályzatát, és kötelezem magam annak szigorú betartására.

          Az alábbiakban kiemelt, a bentlakási élet mindennapjaihoz kötődő kérdésekben kötelezem magam, hogy szigorúan eleget teszek mindenkinek, erre külön felszólítást és utasítást nevelőimtől nem várok.

 

1. Megjelenek minden tanórán és gyakorlati tevékenységen. A tervszerűsített szilenciumi programot tiszteletben tartom, és azt a tanórákra való felkészülésre fordítom.
2. Tiszteletben tartom a napi programot az ébresztőtől a takarodóig.
3. Gondosan vigyázok a bentlakás bútorzatára, berendezési tárgyaira; a víz- és villanyhálózatot csak rendeltetésszerűen és gazdaságosan használom. Kötelezem magam, hogy mindenféle rongálást azonnal megfizetek.
4. Nem tulajdonítom el tanulótársaim személyi tulajdonát, az ebédlő és a konyha használati tárgyait.
5. Figyelek bentlakó társaimra: nem verekedek, nem zavarom a tanulásban és a pihenésben, kisebb társaimat nem használom szolgaként, hanem igyekszem a közösség hasznára válni.
6. Tiszteletteljes magatartást tanúsítok a bentlakás személyzetével és minden felnőttel szemben, akivel kapcsolatba kerülök, tartózkodom a durva kifejezések használatától.
7. Nem dohányzom és nem fogyasztok szeszesitalt.
8. Előzetes kérés nélkül nem hívok idegen személyt a bentlakásba.
9. Hajviseletem, ruházatom, egész megjelenésem ápolt.
10. Nem hagyom el a bentlakást engedély nélkül.

 

A fenti rendszabályok megsértése esetén vállalom a tetteimért kirótt büntetéseket, mely a szóbeli megrovástól a bentlakásból való eltávolításig terjedhet.

 

Tanuló aláírása                                       Szülő aláírása

                   

          ……………………..                              …………………………..

 

4. A nyilatkozatot a tanuló szülei is láttamozzák.
5. A szülők felelősséget vállalnak, hogy rendszeresen és időben törlesztik a bentlakás költségeit.

Amikor a kérések száma meghaladja az elhelyezési lehetőségeket, az igazgatóság figyelembe veszi a helyek kiosztásánál: a kérések leadásának idejét, a tanuló tanulmányi eredményét, a helység távolságát az iskolától, a szülők anyagi helyzetét, a tanuló iskolai magatartását, a közösségi életbe való

 

C.A bentlakók jogai

1.Minden bentlakó tanulónak jogában áll díjmentesen használni a bentlakás összes felszerelését.

2. Használhatják az étkezdét (ez kötelező is minden bentlakónak).
3. A választott képviselők javaslatokat tehetnek a bentlakás programjának és feltételeinek megváltoztatására.
4. Részt vehetnek különböző iskolai és osztályszintű rendezvényen 22:00 óráig a nevelő engedélyével, 22:00 óra után az igazgató beleegyezésével.

 

D.A bentlakók kötelezettségei

1. Aláírni a „Beiratkozási nyilatkozatot”.
2. Tiszteletben tartani a bentlakás programját.
3. Részt venni a tanulási programokon.
4. Rendet, tisztaságot és csendet tartani a hálószobákban és az étkezdékben.
5. Civilizált magatartást tanúsítani.
6. Jelezni a nevelőknek, ha nem tudnak részt venni a programokon.
7. Betartani a higiéniai és egészségügyi szabályokat.
8. Kifizetni időben a bentlakás és az étkezde díját.
9. Előzetesen bejelenteni, ha idegen személyt fogadnak.
10. Ne okozzanak anyagi károkat!
11. Megfizetni az okozott károkat.
12. Ne cigarettázzanak, ne fogyasszanak alkoholt vagy más drogokat!
13. Ne használjanak elektronikai cikkeket a nevelők beleegyezése nélkül!
14. Ne hozzanak a bentlakás területére mérgező és gyúlékony anyagokat!
15. Ne tulajdonítsák el mások javait!

 

G.Büntetések

1. Szóbeli megrovás.
2. A kimenők és a tévénézés felfüggesztése.
3. Írásbeli megrovás.
4. Utolsó figyelmeztetés a bentlakásból való kizárás előtt.
5. Kizárás a bentlakásból egy iskolai évre.
6. Végleges kizárás a bentlakásból.

Az 1-es, 2-es büntetetéseket a nevelők, a 3-ast, 4-est az igazgató rója ki. A 3-as büntetés esetében egy jegyet vonnak le a magaviseleti jegyből, a 4-es büntetés esetében két jeggyel csökken. Az 5-ös, 6-os büntetéseket az igazgató javasolja, a nevelőtanács hagyja jóvá. Ezekben az esetekben a magaviseleti jegy három, illetve négy jeggyel csökken.

 

Más iskolában járó bentlakók esetében a büntetéseket a saját iskolájának igazgatójának tudomására hozzák, a büntetések alkalmazását az igazgató végzi a nevelők javaslatára. A bentlakásból kizárt tanulóknak maximum 5 nap áll a rendelkezésükre, hogy kiköltözzenek.

 

H.A bentlakás programja hétköznapokon:

6:15               – ébresztő

6:15–6:30      – készülődés

6:30–7:30      – reggeli

8,00–14:20    – iskola

13:15–15:15  – ebéd

15:30–16:30  – szabadidő

16:30–18:45  – tanulás

19:00–21:15  – vacsora

20:00–21:30  – tanulás

21:30–22:00  – jelenlét ellenőrzése

22:00             – villanyoltás

 

I.Az étkezde

1. Az étkezde a Tompa László utca 32. szám alatt található
2. 200 férőhelyes
3. Az étkezdét használhatják mindazok, akik bentlakók, a tan- és a kisegítő személyzet.
4. Programja:

Hétköznapokon:      – reggeli:      6:30   – 7:30

                              – ebéd:         13:15  – 15:15

                                         – vacsora:     19:00 –  21:15

5.Az iskola étkezdéjét, eredeti rendeltetésén kívül csak iskolai rendezvényekre lehet használni, úgy mint: gólyabál, nagykorúsítási ünnepség, érettségi bankett.

E. A nevelők kötelességei

 

1. Létrehozni az iskolai személyzettel együttműködve egy egységes diákközösséget.
2. Segíteni, irányítani és ellenőrizni a bentlakó diákok tanulását, felkészülését, a házi feladatok elvégzését, és a tanórákon és egyéb iskolai programokon való részvételük felügyelését.
3. Felügyelni a napi programok betartását.
4. Felelni a diákok szabadidejének megszervezéséért: magánórák, kiállítások, koncertek, előadások, sporttevékenységek.
5. Hozzájárulni minden körülmények között a diákok tisztasági érzékének és önállóságának kifejlesztéséhez.
6. Informálni az igazgatót, az osztályfőnököt és a szülőket a diákok magatartásáról.
7. Biztosítani a megfelelő körülményeket a tanuláshoz, a rendet és fegyelmet a bentlakásban, ösztönözni a bentlakó diákok bizottságának kezdeményezéseit a bentlakás szépítésével, rendtartásával kapcsolatban.
8. Készíteni egy névsort minden hónap 28-ig a bentlakó diákokról, feljegyezve az ételjegyek fizetésének helyzetét is a következő hónapra.
9. Résztvenni a nevelőtanács gyűlésein..

 

 

Székelyudvarhely                                                     Igazgató,

2022. 10. 11.                                                          Trinfa Pálma